Fiecare are o poveste , mai mult sau mai putin cunoscuta , dar ea ...acea micuta de saptesprezece ani are poate sute de povesti nespuse . E oarba asupra binelui ei , e confuza si poate nevinovata pentru tipete surde , intre cei patru pereti adormiti . Ea aude , dar nu simte . Ea asculta , dar nu mai crede in nimeni si nimic . O poti intalni pe strazi cu castile in urechi ...zambind , dar fiind slaba asupra acelui simtamant ce o macina . O poti intalni in metrou , oferindu-ti locul ei , fiind comunicativa si prietenoasa , dar daca o vei privi cu atentie in ochii aproape negri iti vei da seama ca si-ar dori sa o lasi impace . Ea..doar o adolescenta ce isi doreste multe , adoarme cu visele in surdina . E langa tine , dar tu nu o simti . E un sentiment confuz , ambiguu pe care nu il intelege si poate si-ar dori ...sa ii fie cineva aproape ! Cineva care sa nu o judece pentru ce a facut , cineva care sa nu o critice la tot pasul ..cineva care sa o asculte si sa nu se uite cu reticenta la privirea ei mohorata , obosita si atat de nefericita . Zambeste , ca orice alta masca , dar nu mai este ea . Nu ar mai putea fi ea ..nici daca trecutul ar reveni in bratele ei , dar nici nu doreste asa ceva . Poate o pauza lunga ...lunga de minute pline de liniste , dar nici pe ele nu le are .
Alearga de durere , dar parca nu mai peste asta da . Cauta ajutor , dar el nu vine . Sta in anonimat , ca sa nu fie recunoscuta , asteapta la mai bine , dar nu stie ca replica '' mai bine '' nu va mai veni poate niciodata . Se lasa pe spate pentru moment , dar stie ca se va ridica pentru a nu stiu cata oara si va pretinde ca totul este in regula desi nu este nici pe departe . Si o privesc zi de zi , dar nu mai pot face nimic pentru aceasta micuta ...pentru ca ea a devenit o umbra printre oameni cand ..toamna a rasarit in inima ei ..cu o noua pasiune ce nu ar fi avut nevoie si de care nu va putea scapa ...cum poate si-ar dori ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu