Recurs timpuriu

     Cu cafeaua calda uitata pe covor , cu gandurile plecate aiurea pe un fir de vis , cu pixul de un bleo deschis si cu foile imaculate aranjate haotic pe jos ...rasuflu spre reverii . Am incercat sa pasesc pe drumul meu , dar nu am izbutit. Ma intorc in aceeasi casa unde am facut primii pasi , unde am spus pentru intaia oara ''mama!'' . Pasii haladuiesc in acelesi apartament al unui bloc turn , unde am invatat sa fiu eu , unde am fost aproape de oameni dragi si mult iubiti . Privesc inainte spre nopti efemere , unde am facut primele greseli ale adolescentei . Oftez usor , alene in camera de sidef al propriei minti ...unde am realizat ca tin la cineva , unde am imbratatisat primul '' Te iubesc!" Multe amintiri realizate cu propria inchipuire , multe amanunte ce mi-au ramas inca vii . Stau si meditez unde am ajuns , stau si ma gandesc ce am facut in cei aproape optesprezece ani . M-am gandit si la moarte si la fericire , m-am gandit si la ura si la iubire , dar nici cand nu am uitat sa fiu eu . A trecut mult timp de cand ...nimic nu mai este ceea ce pare . Mi-am ales idoli , pe care i-am pierdut , dar i-am recuperat cu ajutorul destinului . Viata mea nu e scrisa in stele , in palme batatorite de timp . Oricare om in parte este un mester ..eu poate stric majoritatea sentimentelor cu o fire capricioasa , incapatanata si etern nemultumita . De ce sa nu fiu in fapt multumita ?! Ca poate ce imi doresc nu e al meu ..ca poate ce iubeam cu adevarat a fost furat de ani de zile , dar eu de unde sa stiu de aceste amanunte ascunse ? De unde sa stiu ca marea iubire a venit deja ? M-a anuntat careva? Oare a fost moral sa imi zica ?! Nici pe departe cat am sperat , doar m-am trezit dintr-un vis de mult pierdut . Si cand am realizat deja , a fost prea tarziu . Oamenii sunt obisnuiti sa minta si sa insele , de ce oare nu m-ar mira ?! In ultimele sase luni am trecut prin schimbari accelerate de comportament , prin emotii puerile ,dar de durata . 
   Nu conteaza de cine te indragostesti  , nu conteaza pe cine iubesti , pentru ca mereu tu vei vedea in persoana de langa tot ce e mai bun . Si mi-as dori sa scap de aceste defecte ce ma fac sa ma indepartez de persoana iubita ...sau mai bine spus ...stiind exact caracterul defensiv , eu totusi continui sa il iubesc ?! De ce oare ?! De ce nu pot uita ?! De ce nu pot trece peste ?! De soare pot fi aproape , pe luna o cuprind in brate , printre stele visez , dar de ce nu pot uita o fiinta ? Totusi o fiinta ce nu ii pasa de mine ,asa cum mi-as dori ...de ce nu pot sa trec pragul spre un nou inceput ? De ce raman inca aici ?
   Ca poate ma voi retrage la un moment dat , dar cand va fi acela nu voi sti cu exactitate , dar daca ar trebui sa dau timpul inapoi spre octombrie ..nu as schimba nimic ..pentru ca tu ...esti cel mai bun lucru care mi s-a intamplat in viata mea si poate de asta inca continui sa te iubesc .....