Dependenta de scris

    Pentru ce scriu ? Hmm ... nu sunt o persoana obisnuita , nu sunt o fata care sa-si ascunda visele , nu sunt un om care sa taca si sa inghita . Poate am un defect din fabrica , si acela este ambitia de a nu ceda niciodata pentru nimic . Lupt , chiar si daca nu am nimic de castigat si stiu ca unora le place sa vorbeasca aiurea si fara rost  ,dar  oricum lumea e facuta sa critice si am inteles asta de la bun inceput . Cand e greu , trebuie sa te ridici si sa fii cu un pas mai sus ca ceilalti . Ceea ce scriu ..sincer , este ceea ce gandesc , ceea ce imi vine pe moment . Scriu pe unde apuc .. scriu in tramvai , cu gandul la un oras obosit de un veac adormit ; scriu pe tastele telefonului Nokia , indeajuns de vechi , dar totusi folositor ; scriu in parc , unde pot sa respir normal si fara interdictiile impuse de societate ; scriu in miezul orelor de istorie , unde ar fi trebuit sa fiu mai atenta si vizibil interesata , pe ansamblul faptului ca am un BAC de dat ; scriu alaturi de familie si prieteni ; scriu pe la jumatatea noptilor , trezindu-ma somnoroasa din lumea viselor ; scriu pentru ca poate asta ma calmeaza si ma ajuta sa ma calmez . Asta sunt eu si acesta este drogul meu , de care nu ma pot lasa . O marca de heroina doar facuta pentru mine si degetele mele palide batute pe tastatura . Timpul trece destul de rapid , dar vorbele mele raman si deseori le recitesc ca sa ma pot intelege pe deplin , desi nu pot afirma ca fac asta in totalitate . Ma mint ca ceea ce scriu ar interesa pe cineva , dar chiar nu ma mai intereseaza acest fapt divers . Pana la urma , nu scriu pentru tine , pentru voi , pentru lume ...nu , scriu de fapt pentru mine .